Hoatzin

Fosilele vii

Sturionii (Fam. Acipenseridae). Ordinul Acipenseriforma a fost descoperit ca datand de acum 200 milioane de ani, la sfarsitul Triasicului, fiind printre cei mai vechi pesti din clasa Actinopterygii. Adevaratii sturioni au aparut in timpul Cretacicului superior. De atunci, sturionii au trecut prin schimbari morfologice remarcarbil de mici, indicand faptul ca evolutia lor a fost exceptional de inceata, primind astfel statutul de fosile vii. Acest lucru se explica partial prin lungul interval dintre generatii, torelanta pentru o larga varietate de temperaturi si niveluri de salinitate si lipsa pradatorilor datorita marimii.

Rechinul gulerat (Chlamydoselachus sp.) unii considera ca rechinul gulerat este un reprezentant viu al grupului extinct Elasmobranchii (din care faceau parte unii rechini disparuti si stramosii lor), bazandu-se pe alcatuirea dentitiei, articularea falcii de sus direct cu craniul, in spatele ochilor si coardei dorsale cu vertebre indistincte. Acesta populeaza apele de la sfarsitul Cretacicului, chiar sfarsitul Jurassicului.

Gasca cotofana (Anseranas semipalmata) specia este plasata in ordinul Anseriforme, avand structura specifica a ciocului, dar este considerata distincta fata de celelalte specii din taxon. Celelalte familii ale ordinului, de care apartin ratele, gastele si lebedele, contin alti taxoni. Familia din care face parte gasca cotofana, Anseranatidae, este un taxon monotipic, aparand inainte de extinctia in masa de la sfarsitul Cretacicului.

Hoatzinul (Ophisthocomus hoazin) a fost descris prima data in 1776. Este posibil cea mai enigmatica pasare contemporana, caci nicio ipoteza evolutionista propusa nu s-a dovedit satisfacatoare, situatia devenind si mai greu de rezolvat, dupa aparitia posibilitatii efectuarii testelor ADN. Exista probleme in legatura cu conexiunile dintre hoatzin si alte pasari – din cauza elementelor distincte, a fost inclus in propria familie, Opisthocomidae si propriul subordin, Opisthocomi. Cat despre materialul fosil preistoric, doar spatele unui craniu a fost descoperit, in Columbia, datand din Miocen.  Un lucru interesant legat de aceasta pasare este faptul ca puii abia iesiti din oua au ghiare pe degetul mare si pe aratator al aripilor, putandu-se catara pe crengile copacilor cu dexteritate, pana cand aripile sunt le destul de puternice pentru a-i sustine in zbor. Ghiarele dispar pana pasarea atinge maturitatea.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *