nu-dezvalui-planul

De ce sa nu spui nimanui ce planuri ai

„Daca iti doresti sa il faci pe Dumnezeu sa rada, spune-i ce planuri ai”- asa spune o zicala celebra. Intr-adevar, din cand in cand, chiar si cea mai nebuneasca idee apare din nimic si face fata situatiilor neprevazute. In unele situatii, oamenii renunta la planurile lor chiar din proprie initiativa. Se pare ca aceasta fata a comportamentului uman a fost analizata de diferiti oameni de stiinta de-a lungul timpului.

Este perfect logic ca, atunci cand am stabilit un plan pentru ceva important- sa zicem achizionarea unei masini, a unei casei, casatorie etc.- sa existe oameni care ne vor sustine si vor fi bucurosi pentru noi si, de asemenea, sa existe si cei care sunt impotriva planurilor noastre. Cu toate acestea, in anul 1933, psihologii au descoperit ca atunci cand cineva isi dezvaluie planul pentru viitor si ce intentii au, sansele ca acestea sa fie indeplinite sunt foarte mici.

Subconstientul este vinovat pentru ca nu ne finalizam planurile

Deci, ce se intampla? Problema este ca, atunci cand ne dezvaluim planurile inainte sa le realizam, acestea sfarsesc prin a fi interpretate ca un act finalizat in subconstientul nostru. Iar daca obiectivele noastre sunt vazute ca indeplinite in subconstientul nostru, atunci- asa cum ne-am fi asteptat- motivatia noastra de a indeplini scopul incepe sa dispara.

Peter Gollwitzer, profesor de psihologie de la Universitatea din New York, a atins acest subiect in cartea sa care a publicat-o in anul 1982- Symbolic Self-Competition. Acesta a realizat mai multe experimente care implicau un numar de participanti. Rezultatele sale au aratat ca persoanele care nu isi dezvaluiesc planurile de viitor au mai multe sanse de a le indeplini, comparativ cu cei care discuta despre ceea ce isi doresc sa faca.

Profesorul Gollwitzer este de parere ca atunci cand ne dezvaluim planurile in fata altor persoane are loc un „sentiment prematur de finalizare”. In mintea noastra, avem ceea ce psihologii numesc <simbolul de identitate>, care ne ajuta sa cream o intelegere cu noi insine. Chiar si o discutie simpla despre viitoarele noastre planuri determina crearea acestor simboluri. De exemplu, sa spunem ca ai zis tuturor ca intentionezi sa iti faci teza de doctorat. Bineinteles, incepi sa iti imaginezi ca esti deja un om academic; mintea ta este multumita cu aceasta imagine si, in schimb, stimulii psihologici te vor impiedica sa iei masuri pentru ca aceasta intreaga imagine sa devina o realitate palpabila.

Related Posts

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *